o-Dekl. (n.)

pābulum ī  n

Georges, Ausführliches lateinisch-deutsches Handwörterbuch:

pābulum, ī, neutrum (pāsco), das Futter, die Speise, Nahrung

I)eigentlich

1)im Allgemeinen

florida mundi pabulaLucr.

pabula caelestia, AmbrosiaOv.

pabula dira, von den von Polyphem gefressenen MenschenVal. Flacc.

2)Futter, Futterkräuter für die Tiere

pab. aestivum, hibernumSen.

pabula pinguiaVerg.

pisces exire ad pabulaPlin.

pabula carpit ovisOv.

hirundo pabula parva legensVerg.

insbesondere als militärischer terminus technicus: die Furage

pabulum secare, pabulum convehereCaes.

metonymisch

infensare pabula (die Furagierenden)Tac. ann. 6, 34

II)übertragen: das Futter, die Nahrung

doctrinaeCic.

morbiOv.

amorisLucr.

animaeLact.

est animorum ingeniorumque naturale quoddam quasi pabulum consideratio contemplatioque naturaeCic.

scherzhaft

Acheruntis pabulum, N. für den A., etwa unser »Höllenbraten«Plaut. Cas. 157

Charlton T. Lewis, An Elementary Latin Dictionary:

pābulum, ī, neuter 1 PA-, food, nourishment, food for cattle, fodder, pasturage, grass

pecorisSall.

secare pabulumCaes.

comparareNep.

hirundo Pabula parva legensVerg.

pabula carpsit ovisOv.

Pabula canescunt, i.e. the grassOv.

caelestia, i.e. ambrosiaOv.

Figuratively, food, nourishment, sustenance

animorumCic.

dederat nova pabula morboOv.


Text based on data provided by Perseus Digital Library, with funding from The National Endowment for the Humanities. Original version available for viewing and download at http://www.perseus.tufts.edu